1
120 x 90
2
728 x 90
3
120 x 90

Originea si etapele evolutiei omului

data: 20.08.2012   |   vizualizari: 24945 vizualizari
Evolutia omuluiIn timp ce numarul exact de specii de om este inca dezbatut, in acest articol vei gasi informații prețioase despre speciile umane acceptate de majoritatea cercetatorilor. Vei gasi și un tabel ce ilustreaza evoluția omului in ordine cronologica.

 

 

Sahelanthropus tchadensisSahelanthropus tchadensis a trait acum 6-7 milioane de ani in urma in Africa de Vest, in regiunea (Chad). Sahelanthropus tchadensis este una dintre cele mai vechi specii umane. Mersul biped a ajutat aceasta specie sa supraviețuiasca in diverse medii, inclusiv paduri și campii. Exista cranii ca dovezi ale existenței acestei specii, iar studiile arata ca avea trasaturi asemanatoare cu ale oamenilorSahelanthropus tchadensis avea un creier mic, chiar mai mic decat al cimpanzeilor, o fața oblica, fruntea proeminenta. Asemanarea cu oamenii era data de caninii mici, nasul scurt, iar maduva spinarii incepea de sub craniu și nu spre spate ca la maimuțele non-bipede.

Exista dovezi ca Sahelanthropus tchadensis era biped? Cele mai vechi dovezi ca specia umana era bipeda vin de la Sahelanthropus. Faptul ca maduva spinarii intra sub craniu este caracteristica doar oamenilor. Aceasta trasatura indica faptul ca Sahelanthropus a avut un corp drept, asociat cu mersul pe doua picioare.

Prima fosila de Sahelanthropus a fost descoperita in Chad, o regiune din vestul Africii, in anul 2001. Aceasta descoperire a aratat ca oamenii erau larg distribuiți in Africa și nu doar in jurul riftului african. Avand doar craniul ca dovada a existenței speciei Sahelanthropus, oamenii de știința au estimat ca acesta era de marimea unui cimpanzeu. Analizand dinții, cercetatorii considera ca dieta lor era bazata pe plante ca: frunze, fructe, semințe, radacini, nuci și insecte.

Orrorin tugenesis (poreclit omul mileniului) provine din Africa estica, Kenya centrala și a trait acum 6.2-5.8 milioane de ani in urma.

Orrorin tugenesis este una dintre cele mai vechi specii de oameni și era de marimea unui cimpanzeu, avea dinții mici, subțiri, similari cu ai oamenilor. Cea mai importanta descoperire a fost ca aceasta specie avea femur, o dovada a mersului biped. Probabil ca Orrorin tugenesis urca in copaci insa mergea și in doua picioare pe pamant. Erau asemanatori cu cimpanzeii și cantareau intre 30 și 50 de kilograme. Paleoantropologii spun ca specia Orrorin tugenesis avea o dieta bazata pe plante (frunze, fructe, semințe, radacini, nuci și insecte) fiind ajutați de caninii micii și molarii rotunzi.

Ardipithecus kadabba a trait in Ethiopia de astazi, in urma cu 5.8-5.2 milioane de ani. Aveau corpul asemanator cu al cimpanzeilor moderni. S-a gasit un os mare, robust, care aparținea piciorului speciei Ardipithecus kadabba și este dovada mersului biped. Fosilele speciei au fost gasite in anul 1997 și pe vremea aceea nu se știa ca Ardipithecus kadabba era o specie unica. Abia in 2004 i s-a alocat numele de Ardipithecus kadabba (kadabba inseamna cei mai vechi stramoși in limba Afar). Dinții din spate sunt mai mari decat ai cimpanzeilor, iar acest lucru arata ca Ardipithecus kadabba manca mai mult  hrana fibroasa.

Ardipithecus ramidusArdipithecus ramidus (poreclit Ardi) a locuit in Ethiopia de astazi in urma cu 4.4 milioane de ani. Primele fosile de Ardipithecus ramidus s-au descoperit in 1994. Oasele scheletului descoperit indicau un deget mare combinat cu un picior rigid – este neclar daca acest lucru este legat de comportamentul biped. Pelvisul arata adaptari la urcatul in copaci  și mersul in doua picioare. Cercetatorii argumenteaza ca Ardipithecus ramidus și omul-maimuța african au stramoși comuni care nu sunt cimpanzei. Ardipithecus ramidus a trait intr-o zona impadurita ceea ce contrazice teoria ca mersul biped se datoreaza schimbarii mediului care a devenit mai deschis și cu multe pașuni. Intre anii 1992 și 1994 s-au descoperit peste 100 de fosile din specia Ardipithecus ramidus.  Un schelet de femela din specia Ardipithecus ramidus care avea atat trasaturi umane cat și de la primate arata ca avea o inalțime de 120 cm și 50 de kilograme. Se considera ca femelele și masculii din aceasta specie nu se diferențiau foarte mult, prin urmare nici nu exista competiție intre masculi și nu era nevoie sa aiba marimi mai mari.

Se pare ca specia  Ardipithecus ramidus era omnivora, prin urmare se hranea atat cu plante și fructe, cat și cu carne, dovada fiind dinții, foarte apropiați de ai oamenilor de astazi.

Australopithecus anamensis a trait in Kenya și Ethiopia de astazi, in urma cu 4.2-3.9 milioane de ani. Aceasta specie avea atat trasaturi omenești și de maimuța. Capatul de sus al tibiei prezinta o zona extinsa, ca la oameni, indicand mersul biped regulat și posibilitatea de a-și susține toata greutatea intr-un picior. Fosilele din aceasta specie s-au gasit in anul 1995. 

Exemplarele din aceasta specie erau de marimea unei femele cimpanzeu de astazi și erau diferențe clare intre masculi și femele, in special diferențe date de marimea corpului. Australopithecus anamensis avea falci lungi, inguste, cu randuri paralele de dinți, ca oamenii. Dieta lor era bazata pe plante și semințe. Locuiau in zonele impadurite de langa lacuri.

Australopithecus afarensisAustralopithecus afarensis este o specie care a trait in urma cu 3.85-2.95 milioane de ani in Ethiopia, Kenya și Tanzania de astazi. Australopithecus afarensis este una dintre cele mai longevive și o specie umana foarte bine cunoscuta. Paloantropologii au descoperit mai mult de 300 de fosile din aceasta specie. Australopithecus afarensis a supraviețuit mai mult de 900 000 de ani, de patru ori mai mult decat exista propria noastra specie. Similar cu cimpanzeii, Australopithecus afarensis creșteau foarte repede dupa naștere și ajungeau la maturitate mult mai repede decat oamenii de astazi. Acest lucru inseamna ca Australopithecus afarensis aveau o scurta perioada de creștere fața de omul modern, avand un timp mai scurt pentru ingrijirea pe care o primeau de la parinți și mai puțin timp de socializare in copilarie. 

Aceasta specie avea atat trasaturi omenești cat și de maimuța, creierul era o treime din creierul nostru, mergeau regulat in doua picioare iar viața le era adaptata atat la urcatul in copacii cat și locuirea la sol, lucru care i-a ajutat sa supraviețuiasca la schimbarile climatice.

Aceasta specie a fost descoperita in anul 1978, barbații masurau 151 cm inalțime și aveau 42 de kilograme, iar femeile aveau 105 cm  și 29 de kilograme.

Australopithecus afarensis aveau o dieta bazata pe plante și semințe și probabil, ocazional, mancau șoparle mici in timpul sezoanelor in care fructele nu erau disponibile.

Australopithecus garhi este o specie gasita in Ethiopia, in anul 1990 și a trait cu 2.5 milioane de ani in urma. Aceasta specie nu este foarte bine cunoscuta, gasindu-se doar un craniu și alte 4 fragmente. Scheletul fragmentat asociat sugereaza un femur mai lung decat al altor specii Australopitecus, sugerand o schimbare a mersului biped.

Specia Australopithecus garhi a fost asociata cu cele mai vechi unelte descoperite alaturi de oase de animale.  Este posibil ca Australopithecus garhi sa fie prima specie care a facut tranziția la fabricarea uneltelor și mancatul carnii.

Paranthropus aethiopicusParanthropus aethiopicus este o specie descoperita in nordul Kenyei și sudul Ethiopiei. Ramane inca un mister pentru paleoantropologi pentru ca s-au descoperit puține ramașițe ale acestei specii.

Paranthropus aethiopicus are fața proeminenta, dinții mari și un maxilar puternic. Forma și marimea mare a dinților indica o dieta vegetariana.

 

 

 Australopithecus africanus Australopithecus africanus a  trait in sudul Africii in urma cu 3.3-2.1 milioane de ani. Este specia care avea  un craniu mai rotund ce adapostea un creier mai mare decat al celorlalte specii, insa avea și trasaturi de maimuța, ca de exemplu brațele lungi. Femurul, pelvisul și  oasele picioarele arata ca erau perfect adaptați la mersul biped, iar umerii și brațele lungi arata ca obișnuiau sa se cațere in copaci. Prima fosila s-a descoperit in anul 1924 și a durat 20 de ani pentru ca oamenii de știința sa o incadreze ca specie umana. Craniul descoperit arata ca cel al unui copil de 3 ani. Deseori gasite alaturi de fosilele animale, Australopithecus africanus erau considerați ucigași de maimuțe. Acum știm ca erau cateodata mancați de pradatori. Locuitul in grupuri ii ajuta sa se protejeze de pradatori. Masculii aveau 138 de cm și 41 de kilograme, iar femelele 115 cm și 30 de kilograme.

Vanatori sau vanat? Nu au fost gasite unelte din piatra langa aceste fosile, insa pentru multa vreme cercetatorii au crezut ca Australopithecus africanus erau vanatori. Ulterior s-a luat in calcul ipoteza ca leii, leoparzii și hienele erau responsabile de oasele frante gasite langa fosilele umane. Pradatorii mancau inclusiv exemplare din specia umana Australopithecus africanus.

In ciuda preferințelor carnivore ale contemporanilor lor, Australopithecus africanus prefera sa manance fructe, plante, nuci, insecte și oua.

Homo rudolfensisHomo rudolfensis a trait in nordul Kenyei, posibil Tanzania și Malawi in urma cu 1.9 – 1.8 milioane de ani. Exista doar o singura fosila foarte bine pastrata care arata un craniu mare, fiind specia cu cel mai mare creier (aproximativ 775 centimetri cubi). Fosila speciei Homo rudolfensis a fost descoperita in anul 1986 de un cercetator rus pe nume Alexeev. Homo rudolfensis probabil folosea unelte din piatra pentru a procesa hrana.

Australopithecus sediba a trait in sudul Africii in urma cu 1.95 – 1.78 milioane de ani in urma. Descoperirile recente arata ca Australopithecus sediba avea un mix de caracteristici primitive și dezvoltate. Trasaturile dezvoltate arata ca erau foarte asemanatori cu oamenii. Schimbarile funcționale ale pelvisului, femurul și osul brațului aratau un sistem locomotor foarte apropiat de al nostru. Caracteristicile primitive și dezvoltate arata o adaptare de la viața in copaci la mersul pe doua picioare. Fosilele de Australopithecus sediba arata ca schimbarile pelvisului și dentiției s-au petrecut inainte de shimbarea proporției brațelor sau capacitații craniene. Prima descoperiere a acestei specii s-a facut pe 15 august 2008 și a fost publicata in revista Science in aprilie 2010. Fosila masculului de 12-13 ani avea 1.3 metri inalțime, un corp mic cu brațe lungi. Diferențele de gen erau asemanatoare cu cele al oamenilor de astazi.

Homo habilisHomo habilis (poreclit Omul descurcareț) a trait in estul și sudul Africii in urma cu 2.4-1.4 milioane de ani. Aceasta specie, una dintre cele mai vechi din genul Homo are cutia craniana mai mare, o fața și dinți mai mici decat Australopitechus sau alte specii umane mai vechi. Totuși pastreaza cateva trasaturi primitive: brațele lungi și o fața moderat ieșita in relief. I s-a dat porecla de omul descurcareț in anul 1964 pentru ca se credea ca au fost primii care au facut unelte din piatra. Exemplarele din specia  Homo habilis aveau in 100-135 cm inalțime și 32 de kilograme. Dentiția arata ca se hraneau cu hrana vegetala și nu erau specializați in a manca hrana tare ca semințe sau carne uscata.

Paranthropus robustus a locuit in sudul Africii in urma cu 1.8-1.2 milioane de ani in urma. Aceasta specie era caracterizata de dinți mari și mușchi zigomatci  puternici care ii ajuta sa mestece. Anul descoperirii acestei specii este 1938, exemplarele din aceasta specie aveau 1-1.2 metri inalțime și 40-54 kilograme.

Paranthropus robustus avea dinți mari și mușchi puternici ce-i ajutau sa mestece, aveau o dieta bazata pe plante, fructe, semințe și chiar carne. Chiar daca nu au fost gasite unelte din piatra asociate acestei specii, cercetatorii cred ca ei foloseau oase pentru a sapa dupa termite. Dupa o utilizare indelungata, aceste oase au devenit rotunjte și netede.

Paranthropus boiseiParanthropus boisei a trait in Ethiopia, Kenya, Tanzania și Malawi in urma cu 2.3-1.2 milioane de ani in urma. Ce celelalte specii ale genului Paranthropus, Paranthropus boisei este caracterizat de un craniu adaptat la un mestecat dificil. Forța era concentrata pe dinții din spate (molari și premolari). Paleoantropologii au gasit fosilele speciei Paranthropus boisei in anul 1955. Exemplarele din aceasta specie masurau 137-124 cm lungime și catareau 34-49 de kilograme. Deși femelele și masculii din aceasta specie erau apropiați ca marime, diferențele de gen erau evidente. Aceasta specie se hranea cu plante, iarba și fructe fragile. A trait in medii dominate de pașuni dar și in apropierea raurilor și lacurilor.

 Homo heidelbergensisHomo heidelbergensis a locuit in Europa, posibil Asia, Africa de est și sud, in urma cu 700 000 – 200 000 ani in urma. Aceasta specie de oameni are o frunte larga și o fața infrumusețata fața de stramoșii sai. A fost prima specie de oameni care a trait in climate mai reci, iar corpurile lor scurte și mari erau adaptate reținerii caldurii. Homo heidelbergensis a trait in timpul descoperirii focului, a folosit sulițe din lemn și este cunoscut ca fiind un vanator activ de animale. A fost prima specie de om care și-a construit o locuința simpla din lemn și piatra.

Fosila speciei Homo heidelbergensis a fost descoperita pentru prima oara in anul 1908, in Germania. Este considerat un Homo sapiens arhaic. Masculii masurau 175 cm și aveau 62 de kilograme, iar femelele aveau 157 cm și 51 de kilograme. Pentru ca specia Homo heidelbergensis a migrat catre zonele mai reci, corpul sau a devenit mai compact și și-a redus suprafața pentru a conserva mai bine caldura.

Sunt dovezi ca Homo heidelbergensis erau capabili de a controla focul  inca de acum 790 000 ani in urma. Ei vanau animale mari ca cerbi, caprioare, cai, elefanți, hipopotami și rinoceri.

Homo erectus Homo erectus a trait in Africa, China și Indonezia in urma cu 1.89 milioane – 143 000 ani in urma. Este cunoscuta ca fiind specia care seamana cel mai mult cu omul de astazi, avand picioare relativ lungi și brațe mai scurte. Trasaturile sunt dovada adaptarii vieții la sol și posibilitatea mersului pe distanțe lungi. Se considera ca este prima specie care a parasit continentul african, Homo erectus find o specie foarte variata, raspandita pe doua continente și posibil cea mai longeviva specie de oameni, de 9 ori mai mult decat durata speciei noastre. A fost descoperita in anul 1891 in Indonezia. Exemplarele din specia Homo erectus aveau o inalțime cuprinsa intre 145-185 cm și 40-68 kilograme.

Corpul inalt și creierul mare al speciei Homo erectus avea nevoie de multa energie pentru a funcționa normal. Hranirea cu carne și alte tipuri de proteine erau digerate rapid, eliberand rapid energie. Exista speculații ca mierea și tuberculii subterani erau o sursa importanta de hrana. Cea mai veche vatra gasita dateaza de pe vremea speciei Homo erectus și arata ca aceasta era folosita pentru a gati și a forma grupuri sociale pentru a ține pradatorii la distanța.

 Homo neanderthalensisHomo neanderthalensis a trait in Europa și Asia centrala in urma cu 200 000- 28 000 ani. Omul de Neanderthal este o specie foarte asemanatoare cu noi, dar care a disparut intre timp. Trasaturile definitorii ale craniului includ un nas mai mare pentru umidificarea aerului rece și uscat, obraji cu oase unghiulare. Creirul lor era la fel de mare ca al nostru, uneori chiar mai  mare, proporțional cu marimea corpului. Omul de Neanderthal folosea o serie de unelte sofisticate, controla focul, locuia in adaposturi, confecționa și purta haine, manca plante și cateodata confecționa obiecte simbolice. Exista dovezi ca omul de Neanderthal incinera persoanele decedate și ocazional marca mormintele cu flori. Nicio alta primata sau specie de om nu a avut un comportament atat de sofisticat și simbolic.

Atat fosilele cat și evidențele genetice arata ca omul de Neanderthal și omul modern (Homo sapiens) au evoluat dintr-un stramoș comun acum 500 000-200 000 ani in urma. Probabil cele doua specii au avut o mica interacțiune pana la racirea climei și raspandirea lor pe intreg continentul Europei.

Omul de Neanderthal a fost descoperit in anul 1829 și a fost primul specimen de om descoperit. El cantarea 54-65 de kilograme și masura 164-155 cm inalțime. Omul de Neanderthal avea o constituție mai greoaie decat omul de astazi și iși pastra caldura mult mai eficient, permițandu-le sa locuiasca in medii cu climat rece și in timpul epocii de gheața. Barbații erau mai inalți și mai grei decat femeile, insa diferențierea de gen nu era extrema, la fel ca astazi.

Comparativ cu oamenii care traiau in Africa, omul de Neanderthal a fost obligat sa gaseasca alte variante de a se hrani, deoarce plantele nu existau pe durata iernii. Exista dovezi ca el vana iarna și manca animale pentru ca erau disponibile pe intreaga durata a anului. Dieta lor cuprindea inclusiv delfini, moluște, foci și pește. Fosilele arata ca aceștia se accidentau des din cauza interacțiunii lor cu animale mari.

Homo floresiensisHomo floresiensis a trait in Asia (Indonezia) in urma cu 95 000- 17 000 de ani și este una dintre cele mai recente specii de om descoperite pana acum. In ciuda corpului și creierului mic, Homo floresiensis folosea unelte din piatra, vana elefanți mici și rozatoare mari și probabil folosea focul. Statura mica se datoreaza procesului evolutiv pe o insula mica și izolata cu hrana limitata și lipsa pradatorilor. Cele mai mici specii de om și elefant se gasesc in Insula Flores, Indonezia. Primele fosile s-au descoperit in anul 2003 și indica exemplare de 106 cm și 30 de kilograme. Exista evidențe clare ca Homo floresiensis vana elefanți mici și folosea unelte pentru dobori prada.

 Homo sapiensHomo sapiens a evoluat din Africa, acum este raspandit pe tot globul. A aparut acum 200 000 de ani. Omul modern avea un corp mai inalt și un creier mai mare, de aproximativ 1300 cm cubi. Fosilele și ADN-ul confirma ca Homo sapiens este una dintre cele 200 de specii de primate, fiind inrudit cu marea familie a maimuțelor. Noi nu am evoluat din maimuțele de astazi, insa imparțim o parte dintre trasaturi cu ele. Mai degraba am evoluat din Homo heidelbergensis, stramoșul comun pe care l-am imparțit cu omul de Neanderthal. Spre deosebire de celelalte specii umane, Homo sapiens nu are un anumit specimen care a dat numele acestei specii.

Preistoricul Homo sapiens nu folosea doar unelte din piatra, le și specializa, facea o varietate de unelte mici, complexe.  Homo sapiens a facut tranziția la gatirea hranei și schimbarea mediului inconjurator. A descoperit controlul și inmulțirea anumitor plante. Descoperirile speciei Homo sapiens a dus la domesticirea animalelor. Satele au devenit orașe și cu cat hrana era mai disponibila, populația a inceput sa creasca considerabil. Am avut atata succes incat am creat un punct de cotitura a vieții pe Pamant. Cu cat mediul a devenit mai imprevizibil, creierul mare ne-a ajutat sa supraviețuim.  Am facut unelte specializate, am folosit uneltele pentru a face alte unelte, am mancat o varietate de plante și animale, avem controlul asupra focului, locuim in adaposturi, am construit rețele largi de socializare, cateodata incluzand oameni pe care nu-i cunoscusem inainte, am schimbat resurse, am creat muzica, arta, podoabe personale, ritualuri și o lume simbolica foarte complexa.  Oamenii moderni s-au raspandit pe tot globul și numarul nostru a crescut rapid.

Evolutia omului in ordine cronologica

Am schimbat lumea incat sa beneficiem cat mai mult de resurse. Aceasta schimbare are consecințe nedorite asupra altor specii și asupra noastra. Ne-am creat noi provocari de supraviețuire.

Comentarii:

0 comentarii

Nici un comentariu

Comenteaza articolul

Adresa dvs. de email nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate *
  • mail-share.png
Intreaba medicul veterinar

Evenimente din lumea animalelor


Cat de multe lucruri stii despre pisica ta?

Cat de multe lucruri stii despre pisica ta?

Cand a aparut pisica domestica?

Cat de multe lucruri stii despre pisica ta?

Cand toarce o pisica?

Cat de multe lucruri stii despre pisica ta?

Cum isi aratau vechii greci durerea la decesul unei pisici?

Cat de multe lucruri stii despre pisica ta?

Ce inseamna atunci cand coada unei pisici se misca dintr-o parte in alta?

Cat de multe lucruri stii despre pisica ta?

Ce este special la pisicile care traiesc la Muzeul Ernest Hemingway din Florida?

Cat de multe lucruri stii despre pisica ta?

Psicile calico sunt de obicei...

urmatoarea intrebare
vezi rezultatul
Animax
Feedback Zoo.ro
Inchide fereastra