CARTITA

Cartita este un mamifer mic fiind foarte cunoscut pentru ca sapa tuneluri in pamant. Se gaseste frecvent in Europa, Asia, sudul Africii si America de Nord, insa in Irlanda lipseste cu desavarsire.

Cartita are gheare lungi, curbate folosite la saparea tunelurile in pamant. Aceasta pate crea  foarte repede un tunel, iar intrarea poate fi usor identificata prin movilele ce apar la suprafata pamantului, chiar in gradina ta. Aceste movile in pamant sunt cunoscute drept musuroaie de cartita.

Exista aproximativ 20 de specii de cartita in mediul pamantesc. Unele specii de cartita sunt si acvatice sau cel putin semi-acvatice, ceea ce inseamna ca isi petrec majoritatea timpului in apa.

Majoritatea speciilor sunt asemanatoare ca aparitie si variaza in dimensiune cu 2 centimetri. Majoritatea au 15 centimetri lungime si 120 de grame greutate. Singura exceptie este cartita cu nasul sub forma de stea, care traieste in Canada si nordul Americii. Cartita cu nasul sub forma de stea poate fi usor identificata prin forma distinctiva a botului.

Cartita este omnivora, se hraneste si vaneaza rame. Saliva din gura ei contine toxine ce paralizeaza animalele mici ca ramele. In plus, poate depozita hrana pentru a o manca mai tarziu. Cartitele sapa tuneluri in pamant si tot acolo isi depoziteaza hrana. Unele specii de cartita sunt cunoscute ca fiind mancatoare de soareci mici. Este posibil acest lucru prin prinderea pradei cu botul.

Ochii si urechile cartitei sunt foarte mici si sunt acoperite de blana. Se considera ca ochii sunt atat de mici deoarece nu ii foloseste in mod natural. Cel mai puternic simt al cartitei este mirosul, iar cea cu botul sub forma de stea este cunoscuta pentru ca isi prinde prada in mai putin de o secunda.

Cartitele se imperecheaza la inceputul primaverii, iar perioada de gestatie dureaza o luna. Femela da nastere la 2-6 pui. Acestia vor deveni independenti la o luna dupa nastere. Media de viata a unei cartite este de 4 ani, insa unele specii traiesc si 6-7 ani.

In ciuda marimii foarte mici, acestea devin prada altor mamifere, pasari si reptile, atunci cand ies la suprafata pamantului. Cand o cartita este in tunelul sapat in pamant, este relativ in siguranta, insa unele mor prin distrugerea tunelurilor de catre fermieri si sapa lor.

Fiecare cartita are propriul sistem de a sapa, o retea de tuneluri cu peretii fermi. Un tunel are 5 centimetri latime si 4 inaltime, si poate ajunge la 70 de metri lungime. Tunelul de cartita variaza in adancime, unele fiind la suprafata pamantului, altele la 70 de centimetri adancime. Cand sapa la suprafata pamantului, pamantul este impins in sus, formand acele movile pe care toata lumea le stie. Teritoriile cartitelor nu se suprapun deoarece evita acest lucru, mai putin in perioada de imperechere. Daca doi masculi se intalnesc, se  pot lupta aprig,  chiar pana la moarte.

Cartita este activa permanent, va sapa timp de 4 ore si inca pe atat se va odihni. Ea poate muri de foame daca nu se hraneste timp de cateva ore.   

Cartita este privita ca un daunator de fermieri, deoarece sapatul tunelurilor la suprafata pamantului pot distruge radacinile plantelor. Cu toate acestea, cartitele sunt si folositoare, deoarece mananca pradatori ai radacinilor plantelor. Tunelurile lor ajuta la aerisirea pamantului, lucru indispensabil pentru supravietuirea plantelor.