COCOS DE MUNTE

Cocosul de munte (Terao urogallus) este de marimea unui curcan si este una dintre cele mai carismatice pasari din padurile de conifere ale Romaniei. In Marea Britanie a disparut in anul 1785 si a fost reintrodus de mai multe ori incepand cu 1837. Cocosul de munte este cunoscut pentru aparitie si sunetul sau ciudat.

In Europa, populatia reproducatoare de cocos de munte si gaina de munte este estimata la 0,76-1 milion de perechi reproducatoare, echivaland cu 2,28-3 milioane de indivizi. Europa are 25-49% din numarul total de cocosi si gaini de munte, asadar populatia globala este estimata la un numar de 5-10 milioane de exemplare.

 Caracteristici fizice ale cocosului de munte

Cocosul de munte este o pasare mare si pare negru vazut de la distanta. Este greu sa fie confundat cu alte pasari. Gaina de munte este mai mare decat o gaina si se diferentiaza printr-o pata rosiatica pe piept si o coada mai lunga si rotunda. Masculii isi afiseaza coada intr-un evantai extraordinar. Etalandu-si coada si tinandu-si aripile aproape de pamant, masculul produce zgomote suieratoare. Cocosul de munte se diferentiaza foarte mult de gaina de munte. Femelele sunt de culoare maro inchis, cu coada rosiatica, care este in forma de evantai. Masculii au o aparitie si mai izbitoare: penajul gri-plumb, cu un luciu albastru in jurul capului si pieptului, pene rosiatic-maronii, un inel rosu in jurul ochilor si o coada lunga. Cocosul de munte are o inaltime de 86 centimetri, in timp ce gaina de munte are o inaltime de 62 centimetri, cantarind intre 3 si 5 kilograme.

Hrana cocosului de munte

Cocosul de munte mananca lastari si muguri de conifere si o mare varietate de fructe de padure. Puii mananca insectele si ramele pe care le gasesc in pamant.

Comportamentul cocosului de munte

Primavara, cocosul de munte isi afiseaza coada si isi mareste postura, emite sunete ciudate pentru a-si mentine pozitia fata de alti cocosi de munte. Cateodata, aceasta aparitie duce la lupte feroce  ce se lasa cu rani grave. Gaina de munte alege cocosul de munte cu care doreste sa se imperecheze. Apoi clocesc ouale si cresc puii fara nici un ajutor din partea masculului.

Mediu de viata al cocosului de munte

Cocosul de munte traieste in padurile de conifere,  la altitudini de 1200-1500 metri. Se gaseste in urmatorele tari: Albania, Andorra, Austria, Belarus, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, China, Croatia, Cehia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Italia, Kazakhstan, Letonia, Liechtenstein, Lithuania, Macedonia, Republica Iugoslava, Mongolia, Muntenegru, Norvegia, Polonia, Romania, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elvetia si Ucraina.  

Imperecherea la cocosul de munte

Perioada de reproducere la cocosul de munte tine de la mijlocul lunii aprilie pana la mijlocul lunii mai. Gaina de munte isi construieste asternutul la radacina unui copac. De obicei cloceste 5-8 oua, iar perioada de incubatie dureaza 28 de zile.

Puii parasesc cuibul din prima zi dupa iesirea din ou, insa gaina de munte le ofera in continuare protectie impotriva pradatorilor si adapost impotriva vremii nefavorabile.

 Amenintari

Cea mai mare amenintare a existentei cocosului de munte este vremea schimbatoare ce ingreuneaza perioada de reproducere. Vremea racoroasa prelungita primavara impiedica gaina de munte sa se hraneasca suficient astfel incat sa intre in starea de reproducere. Verile umede molesesc puii care sunt in cautare de hrana pentru a creste rapid la dimensiunile unui cocos de munte intr-o vara atat de scurta.

Şi mai multa presiune vine din partea vulpilor care distrug cuibarele si omoara puii, iar ciorile fura ouale. In prezent, numarul exemplarelor de cocos de munte scade dramatic, pasarile bune de reproducere nu pot sustine nivelul populatiei, numarul pasarile care cad victime plaselor de cerbi fiind foarte mare.  

Pradatori ai cocosului de munte

Pradatorii cocosului de munte sunt animalele salbatice din padurile de conifere si anume: rasii, jderii, vulpile, mistretii, cainii de la stane, jderul fiind cel mai periculos dintre pradatori.